Ce crede AI despre modestie, cum o desenează și de ce Mândria creează dependență?

de Alexandra Gătej

Dacă ceri AI să îți deseneze modestia va reda mereu persoane sau forme asemănătoare cu omul care stau cu capul în jos, cu poziția corpului umilă și obligatoriu îmbrăcate în haine sărăcăcioase. Dacă însă îi ceri să scrie un eseu despre modestie va spune că: “modestia este un aspect crucial al caracterului unui individ și trebuie cultivată de la vârste foarte tinere. Modestia are un impact pozitiv în societate și îl face pe orice individ mai acceptabil, mai plăcut. Modestia aduce pacea interioară și mulțumirea pe care averea sau statutul social nu le pot da. Este esențial să practicăm modestia pe tot parcursul vieții dacă vrem să trăim o viață împlinită și plină de sens” (de spus că citez pentru prima oară din ceva care nu este uman). Nu se puteau două puncte de vedere mai diferite și de aceea interesante. Căci deși AI desenează umilința nu modestia - pur și simplu nu știe reda frumusețea, liniștea și valoarea modestiei - în eseu lucrează însă cu elemente corecte și fundamentale legate de modestie și importanța ei pentru fiecare dintre noi.

În primul rând trebuie spus că modestia nu este același lucru cu umilința. Nu este slăbiciune și nici un cuvânt un pic mai frumos decât sărăcia. Este acea calitate, acea virtute care ne face să nu ne lăudăm cu averea, succesele , cunoștințele (în sens de cunoaștere) sau poziția noastră în societate. Este opusul mândriei, al autosuficienței, al aroganței. A rămâne modest cere multă tărie de caracter și auto cunoaștere. Trebuie putere să nu te lauzi cu ce ai făcut în viață - și în general să nu vorbești doar despre tine. Trebuie curaj ca să-ți poți afirma limitele fără să cazi pradă autosuficienței sau aroganței.

Omul modest nu este înclinat spre ceartă fiindcă nu este vizitat prea des de mândrie. Acasă poate avea o viață mai ușoară pentru că în general oamenii modești sunt mai prietenoși și mai plăcuți. În plan profesional, omul modest va recunoaște întotdeauna contribuția celorlalți și nu își va lua meritele altora. Nu știu cât de sus poate ajunge astăzi într-o organizație un om modest dar știu că există mari modești de succes în istorie începând cu Iisus, spre exemplu. În dimensiunea personală, oamenii modești au priorități puține dar clare pentru că ele nu sunt de ordin material ci mai degrabă din zona de creștere personală, de îmbunătățire a propriului sine în relația cu ceilalți. E foarte greu să fi sau să rămâi modest în ziua de azi. Câți oameni “de succes” cunoști care nu sunt mândri ? Eu cunosc doi - sunt oricum prea puțini. Nu te-ai săturat să vezi pe grupuri sau la birou oameni care încep toate frazele scrise sau vorbite cu “eu”? În social media nu mai spun , acolo totul este doar despre sine cu orice preț și de cele mai multe ori cu sacrificarea adevărului (câți oameni pe care îi cunoști în viața reală nu apar în insta ca altceva decât sunt, din goana disperată după likes?) . Dacă e atât de importantă modestia și atât de benefică pentru oameni cum de nu se învață, nu se cultivă și pare că nu mai folosește la nimic în lumea modernă, unde a avea succes ( bani, poziție sau likes pare să însemne totul pentru cei mai mulți dintre noi? Pentru că toată cultura de dezvoltare personală astăzi pune accentul pe dezvoltarea sinelui în sensul creșterii stimei de sine ca pe o cale către succes. Care succes se referă, desigur, la carieră, bani, putere, recunoaștere socială. Adică măsurăm greșit succesul și de aceea modestia, cumpătarea, calea de mijloc neputând oferi aceste “beneficii” sunt deci marginalizate.

Aș merge până acolo încât să spun că Mândria cu fiicele ei - Aroganța și Autosuficiența - sunt dependențe, adicții cum se spune în stil nou. Spun asta pentru că a găsi un om modest - cineva care îi cunoaște cu adevărat valoarea acestei trăsături bune de caracter - este foarte greu, dar cel pe care l-am găsit a aflat și modul în care să scape de o altă adicție - alcoolul - cu ajutorul modestiei. Bill Wilson este cel care a inventat asociația Alcoolicii Anonimi după lupte grele cu această dependență ucigașă. După o luminare religioasă el a ales calea abstinenței și a dezvoltat celebra metodă celor 12 pași pe baza unor acțiuni bazate exclusiv pe modestie și umilință - a admite limitele personale, a acționa pentru a le depăși , a crede în puterea vindecării, a nu se lăuda cu progresele realizate , a depăși lipsa de încredere în sine.

Așa că acum, în prag de sărbătoare pascală pare potrivit să încercăm să lucrăm la eliminarea acestei teribile dependente care este Mândria folosind calea de mijloc, calmă, binevoitoare și plină de împlinire pe care o dă practicarea modestiei. Începe prin a nu mai spune “eu” tot timpul.